Avocatul Oana Iovu a introdus, marţi, apel la Judecătoria Vaslui, împotriva sentinţei civile nr. 3953, prin care se respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale, ordonanţă care ar fi trebuit să facă dreptate cetăţenilor din Pungeşti, cărora Jandarmeria le încalcă dreptul la circulaţie şi dreptul de proprietate.
„Am formulat pe cale de ordonanţă preşedinţială împotriva MAI – Jandarmeriei Române, prin Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, şi a Statului Român, prin Ministerul de Finanţe, o cerere prin care am solicitat dispunerea de urgenţă fără citarea părţilor, ca măsură provizorie încetarea de îndată din partea prepuşilor acestei dintâi instituţii publice, a comportamentului ce încalcă drepturile fundamentale ale omului, respectiv de a nu restricţiona, îngrădi sau condiţiona dreptul la libera circulaţie pe teritoriul comunei Pungeşti, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii de fond (ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013 al Judecatoriei Vaslui)”, se arată în textul apelului semnat de juristul Simona Niculescu, cu domiciliul procesual ales la cabinetul avocatei Oana Iovu. Rămâne de văzut dacă, la a doua încercare, avocaţii vor reuşi să-i înduplece pe judecători să le facă dreptate localnicilor din Pungeşti, care sunt acum legitimaţi, agresaţi verbal sau urmăriţi pe uliţele comunei, mai ceva ca în timpul comunismului.
Acţiunea de fond având ca obiect răspunderea civilă delictuală îndreptată împotriva Jandarmeriei Române, se mai arată în apel, „tinde spre asigurarea apărării drepturilor civile încălcate de pârâtă şi întrucât aceste drepturi au fost încălcate s-a născut interesul de a se acţiona în justiţie pârâta pentru atragerea răspunderii civile delictuale în vederea apărării unui drept fundamental recunoscut de lege şi care a fost încălcat prin îngrădire şi condiţionare”. Judecătorii vasluieni sunt sesizaţi asupra faptului că, în situaţia în care instanţele de judecată constată că legile interne încalcă pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conţinând dispoziţii mai puţin favorabile decât acestea din urmă, sunt obligate să ignore aceste prevederi şi să facă aplicarea celor din reglementarea internaţională mai favorabilă. în acest sens, „Judecătorul naţional, însărcinat cu aplicarea, în cadrul competenţei lui, a dispoziţiilor dreptului comunitar, are obligaţia să asigure deplinul efect al acestor norme, lăsând la nevoie neaplicată, din propria sa autoritate, orice dispoziţie contrară a legislaţiei naţionale, chiar posterioară, fără să fie nevoie de a cere sau a aştepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin oricare alt procedeu constituţional” (C.J.C.E., 4 aprilie 1968, prin care s-a constatat încălcarea art. 1 al Primului Protocol adiţional la convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale).
„Faţă de aceste dispoziţii invocăm îngrădirea, condiţionarea nelegală a dreptului la libera circulaţie şi a dreptului de a ajunge nestingherit la proprietate (în calitate de reprezentant al Asociaţiei „România fără ei”), a reclamantei, cetăţean francez, aflat sub protecţie consulare, conform documentelor de identitate pe care le-am anexat ordonanţei în fond. (…) în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că măsura de restabilire a libertăţilor şi drepturilor încălcate ale reclamantei este de natură să ducă la prejudecarea fondului, întrucât fondul priveşte angajarea răspunderii civile delictuale, ori în ordonanţa preşedinţială s-a cerut doar a se stabili că există aparenţa în drept, în sensul că forţele de ordine procedează abuziv şi încalcă drepturi fundamentale. (…) Am invocat ca şi temeiuri în fapt în sprijinul solicitării de admitere a ordonanţei preşedinţiale mai multe aspecte, care nu au fost analizate judicios (ci doar aleatoriu şi părtinitor faţă de pârâţi) de către instanţa de fond”, susţine juristul Simona Niculescu.
